Asistam la o adevarata explozie de exprimare … ori fiecare al treilea tinar are blog, face parte dintr-o organizatie, participa la training-uri si cluburi de conversatie … vorbeste, protesteaza, se indigneaza, lauda, reitereaza si … simplu … ironizeaza.
Vreau sa cred ca in spatele vorbelor stau si fapte, ori, sunt multe cazurile ca in anumite situatii cuvintele scrise, rostite au doar o tenta de PR … si nu exprima de fapt adevaratele opinii, sentimente, ratiuni, concluzii…
Avem nevoie de oamnei integri- cu ginduri, fapte, comportament consecvent… avem nevoie de oameni care isi asuma anumite responsabilitati si stiu asi apara si demonsta atitudinea … oameni care nu se jeneaza si nu se tem sa-si promoveze adevarul atunci cind acesta nu este popular, citit, discutat…
Intreaba-te : Cine sunt EU ? si cind afli raspunsul, spune si altora… 😉
Publicat în framintari | Leave a Comment »
Astăzi trebuie să provoci .. cică aceasta ar fi motto-ul tinerei generații, dar sunt cazuri cind viata insași te provoaca și atunci trebuie sa faci față.
Nuștiu care ar fi rațiunea bolii, dar totuși scopul, după părerea mea, ar fi acel de a te stopa din infinita alegrare către terifiantele reguli de existență. Și atunci te oprești la rascruce de drumuri și începi să realizezi k ritmul acesta este încontinuu hrănit de substanța sănătății… și trebuie să alegi pe care cale vei merge.. sacrificiul sănătății sau sacrificiul multitudinii de obiective pentru viitor. Totuși trebuie să întelegem că fericirea în viață nu înseamnă infinita cursă spre “happy end” ci mai degrabă savoarea fiecarei clipe în drumul spre „acceptable end”.
Mi-a testat și mie Dumnezeu dorința de viață ți posibil că asta a fost ( și este încă) acel moment simplu, emoționant și intens cînd observînd o mică ameliorare a bolii ai pura impresie de a bea apă din pumni, apă rece, apă bună, apă care concentrează în sine întreaga filosofie a vieții.
Avem nevoie de astfel de momente, momente care ne ajută să coborîm în noi, să intrăm în contact cu capacitățile noastre și să ne controlăm tempoul.
Nu transformați viața în mici avantaje/colaje deformate.
Publicat în framintari | Etichetat boala, pretuire, ritm | 1 Comment »
“Vin din struguri de caliate matur alb sec. Obtinut din struguri alesi din soiul Chardonnay, este maturat in baricuri franceze minim 6 luni. Culoare galben-verzuie, buchetul floral, gustul echilibrat, armonios, cu persistenta aromatica intensa ai confera o savoare deosebita. Termen de valabilitate nelimitat. “
Asta zice nenea google … ce zic eu despre Chardonnay?
Este vinul care reuseste de fiecare data sa ma arunce in clipe de neuitat… clipe care pot sa zic cu siguranta ca imi marcheaza viata si produc o mica schimbare in ea… este licoarea lui Bachus care reuseste cel mai bine sa-mi dea curajul de a savura din plin viata, de a face lucruri trasnite si nechibzuite, dar care fiecare dintre ele imi adauga o pagina in cartea experientei de viata …
Asa se intimpla de fiecare data, ca descopar, din nou. un pahar de chardonnay intr-o atmosfera foarte placuta, cu persoane foarte speciale si in asociatie cu sentimente romantice …
Buchetul proaspat si usor, vioiciunea, aciditatea potrivita si mai ales nota usor imbatrinita sunt caracetristicile vinului, care, se contopesc profund si dureros de placut cu esenta serii
Incapabila de a exprima in mai multe cuvinte ondulatiile starii de spirit , va indemn la rebeliune, la desfatare.
Publicat în framintari | Etichetat placere, romantic, sentimente, vin | 3 Comments »
iii.. si iarasi ploaie… si iarasi o zi in care mintea mea cade in amintiri, melancolie si leneveala… o zi de odihna in care nu reushesc sa ma odihnesc … pai, apasa mult cenusiul de afara asupra curcubeului din suflet si nu ma lasa sa radiez si sa ofer zimbete, priviri gingase si lumina. Alta treaba a fost ziua de marti… soare, vint caldutz, lumina, plimbari, discutii placute, floricele primite in dar, un bratz sfios ca sprijin, emotii si satisfactie morala. Am acumulat un tren de placere si speram k azi va fi la fel. fals insa. Sculat la ora 8, rezolvat unele probleme prin oras pina la 12, stat sub patura cu nasul inghetzat si cu o carte in mina pina pe la 4, plecat la ore…. obositor de plictisitor.
Nu zic, imi plac si astfel de zile… ca cele rupte din poeziile lui Bacovia, in care o picatura rece cazuta pe nas te readuce la viata si iti face sa vibreze toata fiinta, in care vezi doar uratul din viata noastra. Imi plac. Mai trebuiesc si din astea ca sa te aduca la realitate, dar in ultimul timp m-am cam saturat de ele. Imi trebuie soare, vreau sa visez, vreau sa ma bucur de cei ce îi am alaturi, sa zburd alaturi de ei, si sa pot sa zic cu glas tare: Azi a fost o zi minunata! In fine, postul asta nu are nici o logica …a fost scris si el asa de foaie verde, doar k sa-mi expun insatisfactia fata de ziua de azi … astept totusi cu aceeasi speranta urmatoarea zi libera…
Publicat în framintari, trairi, impresii, sperante | Etichetat frig, ploaie, vreau soare | 3 Comments »
Vreau sa vorbesc cu mine…
Si nu e nimic straniu aici si dureaza de ani de zile…si incerc sa inteleg ce sta ascuns in sufletelul ala al meu si de ce ma atasez intr-atit de mult de chestii park nesemnificative la prima vedere… stiu.o sa vorbesc acum prostii, fara continut logic si fara consecutivitate, dar cuvintele siruiesc fara a fi filtrate si aranjate in ginduri concrete…
Vroiam de fapt sa povestesc despre mine… dar nu stiu ce .. un amalgam de sentimente incurcate si difuze… o sumedenie de trairi si ginduri care nu doresc sa fie expuse si se incapatineaza a ramine acolo in interior participind la formarea unui mare ghem, care, sper eu, intr-o buna zi va fi depanat de cineva, savurat si inteles in profunzime. O fetita linistita, timida si modesta asa cum o vad altii are o lume interioara destul de bogata dar neexplorata inca… Zimbeste, rade, plinge, ramine portret, viseaza, crede, place… asta vad oamenii din jur, in realitate insa in spatele tuturor acestor mimici stau ore bune de analiza si delimitare a ceea ce e “pentru mine” de ceea ce – ramine in umbra… genul de om care nu se ghideaza dupa masti, care ignora oamenii ce se dau in spectacol si incearca cu invershunare sa se faca prieteni cu toti si sa zimbeasca tuturor… care are nevoie de luni de zile pentru a se expune clar asupra unor chestii sau pentru a inchega prietenii… Fetita care face impresia ca mormaie si imbatrineste lent, are o dorinta avida de a exista din plin, de a se manifesta in ceea ce poate, dar care totusi are o frica enorma de aceasta deschidere… frica ca miracolul nu se va realiza si ca totusi traim intr-o societatea incare critica e la moda si fiecare din noi incearca sa-si expuna parerea buna/rea cu privire la actiunile, gindurile altora…
E interesant totusi sa-ti faci planuri despre cum vei juca rolul atunci cind nu stii care este el… si nici care este spectacolul …
Publicat în framintari | Etichetat ginduri, interior, neexplorat | 2 Comments »
poezie pentru ceea ce a insemnat, cindva, ziua de maine… .
Spatele unei fotografii
de iarina copuzaru
îmi caută pleoapele
mă luminează cu lanterne
sunt femeia care moare cel mai puţin
(şi crede-mă nu-i nimic bun în asta)
cineva întîrzie să-mi închidă degetele
la capătul lucrurilor
rămîn cu palmele întinse
ca un nou-născut
o noaptea atît de subţire încît pot vedea albul zăpezii
şi infinitul meu după forma ochiului
un copac începe să crească prin gardul din faţa casei
nu mă sperie moartea. îmi imaginez o contopire lentă
cu noi
păstrez singurătatea ca vinul într-o pivniţă
pustiul seamănă cu spatele unei fotografii
de fiecare dată îl văd cînd îmbrăţişez oamenii
inima mea scrîşneşte din dinţi
dar nu-mi cere un alt chip
poate de-aceea
sunt femeia care moare cel mai puţin
(şi crede-mă nu-i nimic bun în asta).
Publicat în trairi, impresii, sperante | Etichetat a fost, aniversare | Leave a Comment »
Analizeaza!
De ce multi dintre noi uneori se comporta ca copiii rasfatati? Am ajuns parca la o virsta cind fiecare actiune a noastra, fiecare fraza trebuie sa fie bine gandita si analizata. De multe ori insa de la inaltimea anilor nostri 20+ incercam sa ignoram toate argumentele ratiunii si sa innaintam pe un drum gresit, sau sa stam pe loc atunci cind ar trebui sa pornim spre rezolvarea unor probleme. Incapatinarea nu numai ca nu aduce nimic bun, ba mai poate rani si unii prieteni ai nostri care incearca sa ne dea sfaturi si sa ne ajute. Obisnuinta primitiva de a face ceea ce vrem in contradictie cu ceea ce este rational trebuie sa treaca in umbra si locul ei sa fie ocupat de asaltul ratiunii si a acceptarii grijei altora. Constientizarea reala a situatiei este un pas spre ratiunea comunicativa si filtrarea binelui de rau.
Apelul meu tine de PORUNCA A ZECEA – RESPECT FATA DE SINE… la care vreau sa mai adaug: aveti grija de sanatatea sufletului si a corpului vostru! Pastrati prietenii si incercati sa apreciati straduintele acestora chiar daca sunt in contradictie cu poftele voastre de copil rasfatat!
Publicat în framintari | Etichetat ajutor, prieteni, rasfat, ratiune, respect | 2 Comments »
insomnie…
-privesc un film.
Insomnie!
citesc 5 pagini din carte.
INSOMNIE.
numar 300 de elefanti.
INSOMNIEEEEEE!
ma ridic din pat, beau apa, imbrac rochita aia de noapte rosie, pentru a fi sexy si/macar cind dorm.ma culc.
ADORM! 😀
PS: Vseo delo v ( shlyape ) platiytze!!!
PPS: ce ma rupe inspiratia acuma…. :)))
Publicat în framintari, trairi, impresii, sperante | 4 Comments »
Pornesc de la imposibilitatea de a scrie despre femei, totusi ele sunt atit de complexe si atit de neintelese incit putini s-ar incumeta sa le descopere gindurile si simtirile. Si totusi, incerc sa explic unele detalii in modul in care le inteleg eu …
Acum voi deschide ferestrele si ma vei vedea…
Cum iubesc si cum doresc sa fie iubite femeile?
Toata lumea stie ca femeile sunt sensibile si isterice si emotionate si … , dar totul este explicabil … asta este una din detalii care arata ca femeia s-a indragostit. Si tot valul asta de sentimente si emotii ii inunda nu numai inima/sufletul , dar si mintea si traieste ea intr-o lume a ei- roz, si viseaza si isi inchipuie “Creanga” diferite scene din viitor, si cum va reactiona in anumite momente, si ce privire va avea si cit de fericita va fi (deci totul este bine gindit dinainte, sa nu credeti voi barbatii ca ati luat-o prin surprindere :D) … dar, sa revenim la subiect. Deci cum se manifesta dragostea femeii? In primul rind prin privire- zicea cineva ca femeile indragostite au in ochi privire de vacuta … 😀 , pai iata privirea aia blinda si umila si vesela cu o licarire calda este deja prima simptoma, J… altceva mai este grija. Instinctul ala matern care este innascut la femei se trezeste initial in legatura cu iubitii/barbatiii si apoi dupa aia cu copiii… Frazele de genul: “Unde te duci? ; tie foame?; ai pantalonii sifonati!; vezi sa nu bei mult!; sa te intoci devreme acasa!; imbracate bine si i-ati si fularul!;etc ” nu sunt altceva decit dorinta femeii de asi proteja iubitul, de al sti mereu satul, satisfacut, sanatos si bine aranjat. Alt simptom este calitatea aia pe care barbatii o numesc “suparacioasa” J) Atita timp cit femeile se afla in transa asta a dragostei, acestea sunt mult mai sensibile si pot fi ranite usor, au asteptari mai mari de la barbati nu in sens material, dar in primul rand spiritual, spun Nu dar doresc Da si apoi se supara ca tipul nu a inteles faza si nu a insistat… J)))) , doresc sa fie ascultte si macar daca nu faci cum zice ea, macar atunci la moment sa zici: Da, ai dreptate… ca ea sa se simta implinita si fericita ca ai luato in seama, doresc sa primeasca o floare fara nici o ocazie, intr-o zi obisnuita, fara tam tam si doar cu 2 cuvinte rostite la ureche… ei, hai ca vorbesc cam mult… 😀 Inca o chestie care este foarte negativa: indiferenta. Indepartarea de familie, prieteni, amici … asta se intimpla atunci cind femeia are impresia ca si-a gasit sufletul pereche. Gata !gindurile si intentiile ei sunt indreptate doar catre D-lui. Aici mai sunt multe momente, dar mai lasam si pentru alta data.
Deci, cum doresc sa fie iubite femeile? Totul e simplu: Ce ofer, aia si cer! – grija, priviri calde, zimbete, cuvinte dragute, dar mai e un moment… atunci cind barbatul o iubeste nu pentru sani, picioare, comportament, ochi bla bla bla .. dar pentru mici detalii pe care le observa la ea…. felul cum isi aplica crema pe fata, felul in care isi da mina prin par, felul cum clipeste din ochi, alunita de pe spate/picior/git/etc, vocea-i blinda, si multe altele pe care primul le iubeste atit separat cit si ca pe un tot intreg. Dar nu e suficient sa simti, femeile doresc sa le fie spus asta, si cu cit mai des cu atit mai bine. 😀
De ce pling femeile?
Femeia nu plinge niciodata fara motiv. Motivele sunt foarte diverse si pot izvori din cele mai adinci ascunzisuri. Femeile pling … la prima iubire, la a doua , la a treia, la fiecare … atunci cind iubesc- femeile pling- de fericire, sau dimpotriva de neiubire (iubire neimpartasita)… pling de dor, de neputinta, de dorinta, de emotia unui compliment, de frumusetea unui apus sau de simplitatea unui acord de chitara, pling pentru ca nu sunt intelese, pling pentru ca nu pot explica astfel incit sa fie intelese, pling de caldura unei imbratisari si de ritmul unei inimi dragi. Pling la bine si la rau, pling pentru ca simt!
De ce femeile parasesc chiar daca iubesc?
Ei, hai ca nici aici nu e foarte complicat. Pasul se face odata cu lipsa reciprocitatii. Asta e una din caracteristicile femeii, ele nu pot iubi neconditionat. Daca observa indiferenta, dezinteres si executarea unor chestii din obligatie- renunta!
Atit pe azi! Mai revenim pe moment ce apar intrebari… Iubiti femeile !
Publicat în trairi, impresii, sperante | Etichetat "femei" "sentimente" "iubire" "de ce" | 4 Comments »
Pai daca autoritatile nu ne dau/fac/apara.. etc.. asa incepe orice discutie cu un cetatean trecut de 35 ani. Uneori chiar si cei tineri care ar trebui sa aiba o alfel de gandire- orientata spre dezvoltare, sacrificii in favoarea viitorului si tendinta spre renovare, uneori si acestia asteapta sa cada din cer … Ziceam ca nu o sa ating aici teme legate de politica, partide dar deacuma ma scot din sarite toti oamenii astia nenorociti care se tot pling de viata grea pe care o au si de indiferenta primarului/pemierului/presedintelui/ministrului …
Cum poti sa zici : ‘pai daca nimeni nu face curatenie’ aruncind o punga cu gunoi peste balcon ?
Cum poti sa zici : ‘pai daca drumarii nu curata strazile’ cind nu ti-ai pus cauciucuri de iarna ?
Cum poti sa zici : ‘pai daca astia nu ne dau salarii mari’ cind duci contabilitate dubla si nu plateshti impozitele ?
Cum poti sa zici : ‘pai daca politia nu lukreaza’ cind stai la etaju 1 cu ferestrele deschise ?
Cum poti sa zici :‘pai daca astia nu stopeaza coruptia ’ in timp ce ii intinzi medicului 50 lei ca sa-ti dea un buletin de boala p-u o saptamina ?
Asa va convine. Sunteti lenosi. Sunteti indiferenti. Va complaceti in rolul de victime. Criticati fara motiv ( Crezi ca X a donat suma aia de bani p-u k e asa bun la inima?ba nu. se pregateste de alegeri. Crezi ca astia au intensificat controlul asupra firmelor p-u k vor dreptate? ba nu. vor sa isi bage rudele in afaceri. crezi k l-au demis pe Y pentru ca era incompetent? ba nu. au vrut sa il puna in loc pe cumatru sau.)- astea sunt adevaratele probleme ale societatii, nu autoritatile.
Chiar nu va mustra constiinta pe cei care numai bocesc fara a face macar ceva, fara a depune eforturi minime si fara a oferi si ei ceea ce cer ?- si anume ordine si dreptate. Mi-e greata de tot latratul asta jalnic si mutrele astea « nefericite ».
Publicat în framintari | 2 Comments »
un blog de culoarea viselor mele 